Scandalul Vatopaidi – 02 – Răspunsul Sfintei Mânăstiri a Vatopaidiului adus acuzaţiilor privind schimbul de proprietăţi – prezentarea actelor proprietăţilor ei

ρθόδοξος Τύπος, 12 Septembrie 2008

«Cu adâncă tristeţe, Sfânta noastră Mănăstire se vede silită să facă prezenta înştiinţare. Cu un mare sentiment de responsabilitate, mai întâi faţă de multcredinciosul popor elen, dar şi faţă de prezenţa milenară a Sfintei noastre Mânăstiri, fiind vorba despre a se face auzit adevărul în ceea ce priveşte problema Metocului lacului Vistonida, vă facem cunoscute următoarele:

Lacul Vistonida cu suprafeţele riverane adiacente au aparţinut Sfintei şi Mari Mânăstiri a Vatopaidiului fără întrerupere din anul 1080 şi până la transferul în proprietate publică. Drepturile Mânăstirii se sprijină pe hotărârile Împăraţilor bizantini respectate şi de către otomani şi adeverite de hotărâri patriarhale.

După independenţă, mai exact în 1924, a fost publicat decretul prin care Statul Elen recunoştea drepturile de proprietate ale Mânăstirii şi renunţa la orice eventuală pretenţie, drept pentru care Mânăstirea ceda domeniului public 25.000 de hectare în regiunea Halkidiki pentru a fi folosite la stabilirea refugiaţilor. Astăzi în acel loc se găseşte oraşul Nea Triglia, construit de refugiaţi.

În 1994, Administraţia locală a regiunii Xanthi a contestat dreptul Mânăstirii asupra insulei Ada Buru. Problema a fost înaintată Consiliului Public Consultativ Funciar, care a recunoscut printr-o hotărâre în unanimitate dreptul Sfintei Mânăstiri.

Au urmat şi alte recunoaşteri, precum cea a Consiliului Consultativ Suprem, şi care au devenit ulterior recunoscute prin diverse Hotărâri Guvernamentale (emise din 1998 şi până în 2004).

În anul 2000, prin hotărârea plenului Consiliului Legislativ de Stat a fost judecată favorabil Mânăstirii problema administrării lacului Vistonida şi recunoscută prin Hotărâre de Guvern.

În ciuda dreptului Mânăstirii, începerea efectivă a administrării lacului nu a putut avea loc din cauza problemelor create de diverse intervenţii, Consiliul Consultativ din 2004 hotărând că nu poate avea loc datorită reexaminării cazului deja decis în ultimă instanţă. Prin hotărârea aceasta a fost recunoscut încă odată dreptul de proprietate al Sfintei Mânăstiri şi inexistenţa vreunui alt motiv pentru continuarea litigiului.

De atunci încolo, factorii de decizie locali au creat dificultăţi, încheiate prin emiterea Hotărârii nr. 15/2004 a Consiliului Legislativ de Stat, avizate şi de ministrul atunci în funcţie, pe baza căreia a fost începută procedura de schimbare a proprietăţii lacului şi terenurilor riverane cu alte proprietăţi publice, estimat fiind de către Stat ca fiind imposibil de efectuat returnarea în natură a respectivului lac.

Astfel, prin aceste caracteristici limpezi şi legale se poate rezuma întreaga problemă care a constrâns Sfânta Mânăstire să emită, în consecinţă, actualul comunicat.

Sfânta Mânăstire conştientizează deplin propria responsabilitate, interesul strict duhovnicesc şi intenţiile filantropice, de la care nu ne vom abate în nici un chip. Deplângem scandalul provocat în lipsa oricărei responsabilităţi din partea Mânăstirii.

Suntem nevoiţi, în cele din urmă, să ne referim la dispoziţiile Procuraturii Atenei cu nr. 07/57 şi 08/22, emise datorită acuzaţiilor anonime şi din presă, dar şi datorită acuzaţiei referitoare la legalitatea întregii proceduri vizând dobândirea drepturilor de către Mânăstire asupra lacului Vistonida, evaluării întinderii şi valorii proprietăţii, precum şi schimbării de imobile. Investigările efectuate în urma mandatelor cu nr. 15.192/2008 şi 6.255/2008 ale Procuraturii Atenei nu au probat nici o neregulă şi au fost depuse la arhivă conform articolului 43 KPD.

Promovarea lucrării monahilor nu este reflectată de starea şi însuşirile acestora. Aşa precum, din nefericire, suntem forţaţi să facem cunoscut, activitatea noastră filantropică va continua precum urmează: două milioane de euro sunt oferiţi anual pentru burse, ajutoare pentru familii sărace, bolnavi şi întemniţaţi, tabere şi fundaţii, organizaţii bisericeşti din Grecia, Cipru, Rusia, România, Serbia, Africa, precum şi altor Mânăstiri şi organizaţii bisericeşti din America. Cea mai de preţ lucrare este în desfăşurare: azilul de bătrâni în valoare de cinci milioane de euro.

În afara acestei încercări, trebuie să subliniem că Vatopaidiul a devenit chinovie în 1990 şi a restaurat 35000 de metri pătraţi din suprafaţa grupului de clădiri aparţinând Sfintei Mânăstiri şi estimat a fi fost construit în secolul al X-lea d.H., având responsabilitatea salvării unor valori şi relicve culturale şi istorice inestimabile, conservarea şi redarea mediului şi locului istoric al Mânăstirii, acordarea gratuită de găzduire a peste 25000 de închinători anual.

Lăsăm la aprecierea, judecata şi mărturia celor care cunosc lucrarea noastră sau care ne-au vizitat şi chemăm pe toţi cei care doresc să viziteze Sfânta noastră Mânăstire pentru a se încredinţa de lucrarea care se săvârşeşte.

Cu ajutorul lui Dumnezeu, ne continuăm în tăcere lucrarea veche de 1000 de ani în slujba Ortodoxiei şi Neamului.

Ştim că monahismul necesită jertfire şi slujire şi că trebuie să fim întotdeauna pregătiţi pentru acestea.

Ne rugăm să înceteze zgomotul care amărăşte credincioşii şi pe noi îndeosebi, deoarece ne desprinde de la îndatoririle noastre duhovniceşti.

Cu dragoste întru Domnul,

Frăţia Sfintei şi Marii Mânăstiri a Vatopaidiului, Sfântul Munte, 5 Septembrie 2008»

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s





%d blogeri au apreciat asta: