Everghetinos 2

everghetinosTrebuie să facem binele în clipa de faţă şi nu să îl lăsăm pentru mai târziu. După moarte nu există îndreptare

1. Din Pateric

1.Un frate l-a întrebat pe Avva Pimen: “Avva, erau doi oameni, unul monah şi unul mirean. Monahul s-a gândit de cu seară ca dimineaţa să lepede schima, iar mireanul s-a gândit să devină monah. Au murit, însă, amândoi în noaptea aceea şi nu au apucat să-şi plinească gândul. Ce li se va socoti lor, oare?” Şi a zis bătrânul: “Călugărul a murit călugăr şi mireanul a murit mirean. Deci s-au dus întru cele în care au fost aflaţi”.
2. A zis un bătrân: “Glasul acesta strigă către om până la răsuflarea lui cea din urmă: ‘Astăzi întoarce-te!’”
3. A zis un bătrân: “Neamul acesta nu caută pe ‘astăzi’, ci pe ‘mâine’”.
4. Spuneau despre un oarecare bătrân că atunci când îi ziceau lui gândurile: “Lasă astăzi, şi te vei pocăi mâine!”, li se împotrivea zicând: “Nu, ci azi mă voi pocăi şi mâine facă-se voia lui Dumnezeu”.
5. A zis un bătrân: “Orice răutate nesăvârşită nu este răutate şi orice dreptate nesăvârşită nu este dreptate”.

2. A Sfântului Efrem [Sirul]

1. Fraţilor, vremea potrivită pentru pocăinţă e chiar timpul de faţă. Fericit cel ce n-a căzut nicicum în mrejele vrăjmaşului. Dacă, însă, cineva a căzut, iar mai apoi a rupt plasele şi a scăpat fugind de la el, atâta vreme cât e în viaţa de acum, pentru mine şi acesta-i fericit. Căci, vieţuind încă în trup, a putut fugi de război, scăpând ca peştele din năvod. Peştele, atunci când e în apă, de-i prins şi rupe mreaja, se repede către adânc şi scapă. Dacă, însă, e tras pe uscat, nu mai poate să se ajute pe el însuşi.
Aşa şi noi, atâta vreme cât suntem în viaţa aceasta, am luat de la Dumnezeu putere şi tărie să ne rupem legăturile voilor duşmanului, să lepădăm povara păcatelor prin pocăinţă şi să ne izbăvim, [moştenind] Împărăţia cerurilor. De ne ajunge, însă, porunca aceea înfricoşătoare [a morţii], iar sufletul iese din trup şi trupul e pus în mormânt, nu mai putem să ne ajutăm pe noi înşine, ca peştele scos din apă şi pus bine în vas.
2. Frate, nu spune: “Azi păcătuiesc şi mâine mă pocăiesc”. Căci nu ştii nimic sigur. Pentru ziua de mâine [doar] Domnul va griji.

3. A lui Avva Isaac Sirul

Cel care alunecă pentru a doua oară, punându-şi nădejdea în pocăinţă, umblă cu viclenie în faţa lui Dumnezeu. Moartea dă peste el pe neaşteptate şi nu apucă vremea nădăjduită [a pocăinţei].

Anunțuri




%d blogeri au apreciat asta: