Ierotheos Vlachos, Mitropolit de Nafpaktos – Responsabilitatea cetăţenilor faţă de salarii şi pensii

Pentru că oamenii nu pot trăi singuri şi pentru că trăiesc mai mulţi într-un topos limitat, este firesc să existe anumite reguli care să reglementeze relaţiile dintre ei. Acesta este modul în care au apărut civilizaţiile bazate pe legislaţie, legile, constituţiile şi instituţiile publice.

Acest lucru presupune existenţa unei mutualităţi în relaţia dintre instituţiile Statului şi cetăţeni, astfel încât pacea, dreptatea şi altruismul să fie bine înstăpânite. Fireşte, după cum zicea şi Max Weber, în Stat este necesară conlucrarea aşa-ziselor trei puteri: birocraţia sau autoritatea legală, autoritatea carismatică şi autoritatea tradiţională.

Dacă Statul se impune rigid şi ignoră celelalte două autorităţi, relaţia sa cu cetăţenii se alterează, apărând consecinţe neprevăzute.

Acest lucru e vizibil şi în evenimentele critice care au loc în prezent în ţara noastră, deoarece exacerbarea uneia dintre autorităţi în dauna celorlalte nu se poate menţine ad infinitum. Altfel spus, instituţiile au valoare atunci când operează în limitele impuse de existenţa celor trei tipuri de autorităţi menţionate anterior.

În general, este necesar să existe o relaţie echilibrată între Stat şi cetăţeni, chiar şi în privinţa temelor economice, altfel, au loc revolte. În privinţa acestui subiect, aş vrea să fac o observaţie, fără să o consider, însă, de o valoare absolută.

În anii 70 şi 80 mergeam destul de des în Anglia şi acordam atenţie situaţiei de acolo.  În societatea britanică, ecartamentul economic este foarte larg şi, astfel, există oameni foarte bogaţi şi oameni foarte săraci. Asigurările şi asistenţa socială, însă, au fost organizate de aşa natură, încât să nu moară nimeni de foame. Statul a preluat asigurarea celor care nu muncesc şi a şomerilor, protecţia socială şi asistenţa medicală.

Din discuţiile avute cu terţi, aceştia mi-au pus în vedere diferenţa ce exista atunci între Anglia şi Grecia. Spuneau că în Anglia, Statul este vizibil bogat, pe când cetăţenii, în marea majoritate, săraci. Dimpotrivă, în Grecia Statul este sărac, având o datorie externă disproporţionată, dar cetăţenii trăiesc în bunăstare.

Cei care mi-au atras atenţia asupra acestui fapt, vizitând Grecia şi văzând modul risipitor de a trăi al grecilor, rămâneau impresionaţi îşi exprimau surprinderea faţă de prosperitatea întâlnită mai ales în oraşe.

Acest lucru s-a petrecut până de curând şi, într-o oarecare măsură, încă mai are loc în ţara noastră. Majoritatea oamenilor sunt angajaţi în domeniul public, îşi încasează salariile, trăiesc în bunăstare, pe când Statul se împrumută pentru a-şi acoperi îndatoririle, scufundându-se în împrumuturi internaţionale.

Ceea ce Statul încasează anual din impozite ajunge la suma de 54 miliarde de euro, din care 47 sunt necesare pentru plata dobânzilor la împrumuturile efectuate. Grecii, însă, au depuneri de 600 de miliarde doar în băncile elveţiene.

În acelaşi timp, Statul nu dispune de mecanismele necesare pentru a se autoproteja de diversele scurgeri de capital şi de evaziunea fiscală. Aceasta duce la rezultatul că Statul este sărac, iar cetăţenii trăiesc într-o oarecare prosperitate. Dar, când Statul nu mai poate să-şi îndeplinească îndatoririle interne şi externe, atunci nici cetăţenii nu vor putea supravieţui d.p.d.v. economic.

Când eram copil, un unchi mi-a arătat o casetă plină cu bancnote din vremea ocupaţiei germane care-şi pierduseră valoarea, povestindu-mi mâhnit cum, de pe o zi pe alta, a devenit, din bogat, sărac.

Observ că Statul intenţionează acum, prin noile impozite, să ajusteze diferenţa. Vrea să încaseze mai mult decât ar trebui pentru a reuşi să facă faţă obligaţiilor externe. Acest lucru provoacă revolta cetăţenilor care au fost învăţaţi cu altceva şi nu sunt dispuşi să-şi abandoneze drepturile dobândite. [În acest moment al desfăşurării evenimentelor au loc conflictele sociale.]

Fireşte, responsabilitatea pentru această situaţie revine politicienilor, care au lăsat ca lucrurile să ajungă până aici, ca Statul să devină sărac, să se împrumute cu sume exorbitante, să nu mai poată face faţă obligaţiilor, dar şi pentru că au lăsat să înţeleagă sau chiar au îndemnat, în felul lor, cetăţenii, să trăiască în bunăstare şi bogăţie. Însă, atunci când cineva are o afacere, se străduieşte să nu lase cheltuielile să depăşească veniturile, iar dacă nu poate găsi modalităţi de redresare, apelează la specialişti.

De asemenea, sunt responsabili politicienii, care, prin intermediul micşorării salariilor, alocaţiilor şi prin impozitarea directă şi indirectă, chiar şi acum încă mai aspiră să echilibreze situaţia şi să evite falimentul Statului, fără să ia măsuri esenţiale în vederea dezvoltării şi creşterii şi, pe de altă parte, fără să aibă în vedere o politică socială viabilă. Ştiinţa economiei politice face referire la trei principii de bază pentru o justă repartizare a veniturilor: Principiul egalităţii distribuirii, Principiul necesităţii şi Principiul contribuţiei la producţie.

În fine, în ţara noastră nu numai că nu are loc o justă repartizare a veniturilor, dar nici impozitarea nu se încasează just, deoarece ar trebui să fie impozitaţi mai mult cei care au mai mult.

Nu sunt economist şi nu folosesc termenii de specialitate, dar, cu simplitatea unui cetăţean de rând,văd că actuala criză economică, în afară de cauze spirituale, provine din sărăcia Statului şi din bunăstarea cetăţenilor, iar măsurile de întărire economică a Statului şi de micşorare a veniturilor cetăţenilor produc tensiuni.

În această privinţă, este necesar să primeze cumpătarea, discernământul şi dreptatea.

Traducere din limba greacă: Vlad Ciule (Ρομφαία)

Anunțuri

1 Response to “Ierotheos Vlachos, Mitropolit de Nafpaktos – Responsabilitatea cetăţenilor faţă de salarii şi pensii”



  1. 1 59) Mitropolitul Stagonelor şi Meteorelor: „Trebuie să acţioneze poporul şi să-şi apere credinţa!” « Graiul Ortodox Trackback pe Martie 10, 2011 la 12:17 am

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s





%d blogeri au apreciat asta: